Dacă eşti lângă oamenii potriviți, IT-ul poate fi prietenos. :-)”
Asta ne-a spus Dana Ivanov, după vizita neașteptată pe care ne-a facut-o împreună cu Alina și Măriuca, două eleve de liceu în căutare de inspirație vocațională. Spunem neașteptată, fiindcă printr-un concurs de împrejurări, nu știam că urmau să vină, dar și pentru că, în pofida acestui fapt, întâlnirea a fost neașteptat de inspirațională nu doar pentru ele, ci și pentru noi.
Au bătut la ușa mansardei noastre, marți cu câteva minute înainte de ora 16.00, exact când așteptam un partener de business pentru o întâlnire planificată de mult. Ne-a luat câteva minute să înțelegem motivul prezenței lor la noi, și imediat ne aflam în jurul mesei unde ne întâlnim de obicei cu echipa extinsă, fără să știm cum urma să ne împărțim între musafiri și întâlnirea programată. Însă așa cum se întâmplă uneori în filmele de Oscar, circumstanțele s-au potrivit perfect: partenerul nostru, căruia nu-i stă in fire un astfel de comportament, a uitat de meeting, așa că ne-am lăsat conduși de pasiunea pentru tehnologie, de întrebări și răspunsuri care generau alte întrebări, preț de câteva ore. Fără să ne fie foarte clar de ce, la final, eram cu toții cu zâmbetul pe buze și nu ne mai venea să plecăm.
Pentru că ne-am promis că vom mai avea astfel de întâlniri cu elevii de liceu, extragem retrospectiv din toată întâmplarea, câteva principii și lecții de ținut minte:
Iar dincolo de discuția legată de IT și orientarea în carieră, laitmotivul întâlnirii a fost faptul că oamenii sunt buni. Aici nu vorbesc doar despre Dana (care dincolo de job, face voluntariat pentru ca proiectul Ajungem Mari să dea aripi cât mai multor copii instituționalizați), sau despre colegii mei (pe care e greu să-i prinzi liberi în mod normal, dar care s-au mobilizat exemplar într-o astfel de situație), ci despre bunătatea care zace în fiecare dintre noi, activă sau latentă, dar care e acolo și care așteaptă să fie găsită și cultivată.
Tu ce faptă bună ai făcut azi?